Ce este un microscope de laborator
Un microscope de laborator produce o imagine mărită a unei probe prea mică pentru a fi examinată direct, iar tot ce ține de alegerea unuia decurge din două întrebări: din ce este făcută proba și dacă lumina poate trece prin ea. Un microscope nu este un instrument, ci o familie, iar membrii acelei familii diferă mai puțin prin mărire și mai mult prin felul în care iluminează preparatul și prin locul unde este așezată proba.
Împărțirea principală este între lumină transmisă, unde iluminarea trece printr-un preparat subțire și prin ochi, și lumină reflectată, unde ea cade pe suprafața unui preparat opac și se întoarce. Un microscope biologic privește prin celule și țesuturi de pe o lamă; un microscope metalografic privește suprafața unui metal, a unui strat sau a unui mineral prin care nu trece nicio lumină. Aceleași optici se folosesc în amândouă, iar diferența de traseu de iluminare este ce face unul inutil pentru lucrarea celuilalt.
Împărțirea secundară este geometria stativului. La un instrument drept obiectivul privește în jos, spre o probă ținută pe o masă dedesubt, iar proba trebuie să fie destul de mică și de plată ca să încapă acolo. La un instrument inversat obiectivul privește în sus, de dedesubt, iar masa ține preparatul deasupra lui, ceea ce înseamnă că un obiect greu, gros sau neregulat poate fi așezat și parcurs fără a fi tăiat la dimensiune. Pregătirea probei, nu mărirea, este de obicei ce decide între cele două.
Principiul de măsurare: un microscope de laborator
Un microscope compus își formează imaginea în două etape: obiectivul adună lumina din preparat și formează o imagine intermediară mărită, iar ocularul mărește acea imagine pentru ochi. Înmulțirea celor două cifre dă mărirea totală și este cifra cea mai puțin informativă din specificație, pentru că mărirea fără rezoluție produce doar o pată mai mare. Ce rezolvă detaliul este apertura numerică a obiectivului, adică o măsură a cât de larg este conul de lumină pe care îl poate aduna, împreună cu lungimea de undă a luminii folosite.
Sistemul optic contează deci mai mult decât mărirea tipărită pe el. Un obiectiv corectat, care aduce mai multe culori într-un focar comun și aplatizează câmpul, este ce permite ca o margine să fie judecată la o mărire mare, nu doar văzută. Iluminarea trebuie să umple corect apertura, ceea ce fac condensatorul și diafragmele de câmp și de apertură, iar un instrument a cărui lampă nu este potrivită și centrată va fi depășit de unul mai slab reglat bine.
Acolo unde examinarea trebuie înregistrată sau măsurată, camera devine un al doilea canal optic, cu specificația ei. Rezoluția senzorului, dimensiunea pixelului în raport cu imaginea și optica de releu care o cuplează la microscope decid împreună ce poate arăta imaginea înregistrată, iar o imagine poate fi perfect clară pe ecran în timp ce cară prea puțini pixeli pentru a măsura o caracteristică cu precizie. Calibrarea față de o lamă micrometrică este ce transformă o distanță în pixeli într-o distanță în micrometri și este specifică fiecărui obiectiv.
Opțiuni de configurare
Cea mai mare parte a specificației este fixată de aceste decizii, nu de clasa de precizie. Fiecare o constrânge pe următoarea, de aceea se stabilesc în ordine.
| Configurație | Opțiuni de stabilit | Ce decide de fapt |
| Traseul de iluminare | Lumină transmisă prin preparat sau lumină reflectată de pe suprafața lui | Ce probe poate examina instrumentul deloc. Asta este decis de preparat și nu ține de preferință. |
| Geometria stativului | Stativ drept care privește în jos sau stativ inversat care privește în sus, de sub masă | Dacă un preparat mare, gros sau neregulat poate fi așezat fără a fi secționat și cum se ajunge la comenzile de deplasare. |
| Capul de observare | Monocular, binocular sau trinocular, cu port pentru cameră | Dacă instrumentul este pentru un singur observator, pentru utilizare curentă confortabilă sau pentru vedere și imagistică simultană. Portul este ce face dintr-o cameră o dotare permanentă. |
| Setul de obiective | Treptele de mărire, clasa de corecție și distanța de lucru a fiecărui obiectiv | Banda de mărire utilizabilă, cât de plat este câmpul la margini și cât spațiu liber există între obiectiv și preparat. |
| Masa și deplasarea | Dimensiunea mesei, cursa ei și dacă mișcarea este manuală sau motorizată | Dacă un preparat poate fi parcurs sistematic și readus într-un punct marcat, ceea ce transformă privirea în măsurare. |
| Iluminare și contrast | Sursa de lumină și dacă câmpul luminos este completat de tehnici de câmp întunecat, polarizare sau iluminare oblică | Dacă un preparat cu contrast slab poate fi văzut deloc. Multe preparate sunt invizibile în câmp luminos și au nevoie de o tehnică, nu de mai multă mărire. |
| Imagistică și analiză | O cameră, rezoluția ei și software-ul folosit pentru captare, măsurare și raportare | Dacă examinarea produce un registru și dacă din el pot fi extrase măsurări. Un software care nu poate fi calibrat este un ecran, nu un instrument. |
Traseul de iluminare și geometria stativului sunt fixate de preparat. Tot ce urmează după ele este o întrebare despre cât de comod este de executat și de înregistrat examinarea.
Cum se alege un microscope de laborator
| Decizie | Ce îl determină | Ce să întrebați |
|---|
| Dacă lumina trece prin preparat | O secțiune subțire sau un frotiu ori un solid opac | Asta selectează traseul de iluminare și deci familia, iar niciun accesoriu nu poate transforma una în cealaltă. |
| Dimensiunea și forma preparatului | Un bloc inclus, o lamă sau o piesă care nu poate fi tăiată | Acolo unde proba nu poate fi redusă, geometria inversată este ce îi permite să fie examinată deloc. |
| Scara caracteristicii de interes | Grani întregi, grosimea unui strat sau un precipitat fin | Caracteristica, nu preparatul, stabilește banda de obiective, iar apertura numerică pe care o cere este cifra de verificat. |
| Contrastul pe care îl oferă preparatul | O probă colorată natural sau puternic difuzantă ori una aproape transparentă | O probă cu contrast slab este o problemă de tehnică, iar accesoriile pentru ea trebuie alese împreună cu instrumentul, nu adăugate mai târziu. |
| Dacă este nevoie de o măsurare | O judecată calitativă sau o dimensiune ori o numărătoare | Măsurarea cere calibrare față de un etalon și o masă care poate fi deplasată în mod sigur, ceea ce schimbă ce trebuie să includă instrumentul. |
| Dacă rezultatul trebuie păstrat | O opinie exprimată pe loc sau o imagine atașată la un raport | Imagistica și software-ul care o însoțește se specifică odată cu optica, pentru că portul de cameră și cuplajul fac parte din stativ. |
| Cine îl va folosi | Un singur specialist sau mai multe persoane în rotație | Ușurința reglajului, ajustarea ocularului și repetabilitatea între utilizatori contează mai mult în folosirea comună decât orice cifră optică luată separat. |
Dacă vreuna dintre acestea rămâne deschisă, trimiteți ce se cunoaște. O ofertă poate fi emisă pe baza unei descrieri a aplicației și rafinată după ce golurile sunt completate.
Cele mai apropiate alternative
Acestea sunt tipurile la care se ajunge de obicei cu o solicitare pentru un microscope de laborator și punctul în care alegerea se decide cu adevărat.
| Cea mai apropiată alternativă | Ce îl deosebește de un microscope de laborator |
| Durometre | Produc o amprentă și o măsoară, așa că măsurarea este mecanică, nu optică, chiar și acolo unde amprenta este citită prin lentilă. Cele două se folosesc des pe același preparat și răspund la întrebări cu totul diferite. |
| Rugozimetre | Urmăresc sau măsoară profilul unei suprafețe și îl raportează ca cifră. Un microscope arată cum arată suprafața; un instrument de rugozitate declară cât de mult se abate ea de la plan. |
| Grosimetre pentru straturi | Raportează grosimea unui strat printr-o metodă fizică, în timp ce un microscope o măsoară pe o secțiune pregătită. Calea optică este mai lentă și este cea cu care poate fi verificată cealaltă. |
| Analizoare de dimensiune a particulelor | Raportează o distribuție de mărimi dintr-un număr mare de particule într-o probă dispersată. Un microscope examinează în detaliu câteva alese, ceea ce este alt tip de dovadă, iar mărimea granulelor apreciată la microscope este altă mărime decât o distribuție de pulbere. |
| Echipamente de inspecție industrială | Titlul general pentru echipamentul de verificare din atelier, iar un microscope folosit pentru inspecție este una dintre instanțe. Acolo unde cerința este imagistica în sine, ea se specifică drept microscope, nu sub titlul general. |
Granița care merită lămurită prima este dacă lumina trece prin preparat sau se reflectă de pe el, pentru că acest singur fapt selectează instrumentul și elimină cele mai multe dintre alternativele lui.
Ce să includeți în solicitare
Primul răspuns poate fi o ofertă, nu un set de întrebări, dacă solicitarea conține aceste elemente. Acolo unde o cifră nu este cunoscută, trimiteți descrierea destinației de măsurare și vom confirma ce presupune ea.
- Preparatul, dacă este transparent sau opac și cât de mare și de gros este
- Caracteristica de examinat și scara la care trebuie rezolvată
- Dacă preparatul poate fi secționat și inclus ori trebuie examinat așa cum este
- Tehnica de contrast cerută, dacă preparatul este aproape transparent
- Dacă trebuie luată o măsurare din imagine și față de ce etalon
- Dacă imaginile trebuie captate, măsurate și raportate și de câți utilizatori
- Banda de mărire și distanța de lucru necesară la capătul ei superior
- Iluminarea și alimentarea disponibile la locul de instalare
- Cantitate, port de destinație și termenul de livrare cerut
