De ce această măsurare este greu de făcut corect
Testarea parametrilor electrici stabilește ce consumă și ce livrează de fapt un dispozitiv și stă la baza inspecției la recepție, a verificării proiectării, a testelor de tip și a deciziilor de admitere sau respingere de la capătul liniei. În fiecare dintre aceste contexte, precizia de care are nevoie instrumentul este dată de toleranța judecată, nu de catalogul de instrumente. Lanțul de măsurare trebuie să fie de câteva ori mai bun decât limita pe care o supraveghează, altfel testul nu poate distinge o unitate la limită de una bună.
Măsurarea în sine este rareori partea dificilă. Ambiguitatea vine din a decide ce mărime să înregistrați și în ce condiție de sarcină. O sursă care trece la sarcină maximă poate cădea la capătul de jos al domeniului de curent, iar un factor de putere dat pentru un punct de funcționare nu spune nimic despre altul. Clarificarea acestor două întrebări înainte de a alege instrumentul evită rezultatul obișnuit al unui aparat care măsoară tot, în afară de cifra pe care o cere raportul de test.
O a treia decizie stă în spatele ambelor: dacă citirea trebuie păstrată. Un număr citit de pe afișaj și scris pe o fișă de însoțire este o cerință diferită de o cifră care trebuie exportată într-un registru de test și păstrată ani de zile. Înregistrarea și comunicația sunt opționale la multe instrumente, așa că trebuie precizate, nu presupuse.
Ce trebuie măsurat
- Tensiunea și curentul de intrare la punctul de funcționare specificat, inclusiv la capătul de jos al domeniului de curent.
- Puterea activă în wați, plus puterea aparentă și reactivă acolo unde sarcina nu este pur rezistivă.
- Factorul de putere, care arată cât de departe se abate sarcina de la unitate.
- Frecvența și acumularea de energie acolo unde consumul în timp este obiectul testului.
- Condiția de sarcină în care a fost luată citirea, pentru că valori din două puncte de sarcină diferite nu pot fi comparate.
Ce măsoară fiecare instrument
| Mărime măsurată | Ce trebuie să stabilească citirea | Instrumente prescrise în mod obișnuit |
| Tensiune, curent, putere și factor de putere | Dacă dispozitivul își îndeplinește valorile declarate la punctul de funcționare pe care îl prescriu standardul sau desenul, inclusiv aproape de capătul de jos al domeniului | Analizoare de putere digitale și testere de parametri electrici |
| Aceleași mărimi acolo unde se judecă o toleranță largă | Verificări de rutină, suficient de rapide pentru a fi repetate pe multe unități, unde o citire cu instrument portabil este suficientă | Multimetre digitale |
| Curent fără întreruperea circuitului | Sarcină care nu trebuie întreruptă sau o verificare a unui echipament deja instalat și sub tensiune | Clești ampermetrice |
| Rezistență, capacitanță și inductanță | Valori de componentă sau de înfășurare care stabilesc comportamentul circuitului testat | LCR-metre |
| Integritatea izolației | Dacă bariera dintre părțile sub tensiune și împământare mai rezistă după asamblare sau după o perioadă de funcționare | Megohmmetre |
| Frecvență și relație de fază | Stabilitatea sursei și unghiul de fază de care depinde însăși cifra de putere | Frecvențmetre și fazmetre |
Familia se alege după mărimea care trebuie înregistrată, nu după domeniul instrumentului.
Restrângerea alegerii pentru un banc de test
- Notați toleranța judecată și numiți documentul din care provine: un desen, o specificație de test de tip sau un caiet de sarcini al clientului.
- Alegeți clasa de precizie a instrumentului astfel încât incertitudinea lui de măsurare să fie o fracțiune din acea toleranță, nu o coincidență cu ea.
- Enumerați mărimile care trebuie să apară în înregistrare. Factorul de putere și acumularea de energie sunt opțiuni la multe instrumente, nu dotări implicite.
- Stabiliți forma de undă. Pe sarcini în comutație și cu reglaj de fază este necesar un instrument cu valoare efectivă reală (RMS), pentru că un aparat cu detecție de medie raportează o cifră care nu corespunde efectului termic real.
- Verificați rezoluția la capătul de jos al domeniului, nu doar domeniul maxim. Majoritatea testelor de putere mică se decid printr-o citire luată aproape de capătul de jos al scalei.
- Confirmați standardul și clasa de precizie din spatele instrumentului, pentru că toleranța citată în raport trebuie să fie trasabilă la ceva.
- Decideți dacă citirile trebuie înregistrate sau exportate, ceea ce stabilește dacă o interfață de comunicație este obligatorie.
- Abia apoi priviți dispozitivul de fixare, cablarea și metoda de schimbare a domeniului, pentru că acestea afectează repetabilitatea, nu valoarea în sine.
Unde se termină această aplicație și începe următoarea
| Aplicație înrudită | Ce o separă de testarea parametrilor electrici |
| Testarea surselor de alimentare | Această lucrare se decide la extremele unui domeniu, nu la un singur punct de funcționare, pentru că consumul în modul de așteptare și randamentul la sarcină maximă se raportează de pe același instrument. |
| Testarea motoarelor și acționărilor | Aici forma de undă este o ieșire în comutație a cărei frecvență se schimbă cu turația, așa că banda de măsurare devine un factor decisiv care nu apare niciodată la o sursă stabilă. |
| Testarea eficienței energetice | Rezultatul este un raport acumulat pe un ciclu complet de funcționare, ceea ce mută accentul pe clasa de precizie și pe intervalul de calibrare, nu pe citirea instantanee. |
| Stand de testare și calibrare industrială | Un stand de testare generează o valoare cunoscută și verifică ce face dispozitivul testat cu ea, adică direcția inversă față de măsurarea unui dispozitiv în funcționare. |
| Inspecția calității produselor | Inspecția judecă un obiect fizic față de o toleranță din desen, în timp ce această lucrare judecă comportamentul electric față de o cifră de performanță declarată. |
Ce să trimiteți împreună cu solicitarea
- Tipul și caracteristicile nominale ale dispozitivului testat.
- Toleranța judecată și documentul din care este luată.
- Mărimile care trebuie să apară în înregistrare.
- Forma de undă a sursei și a sarcinii: sinusoidală, în comutație sau cu reglaj de fază.
- Valoarea minimă care trebuie distinsă pe domeniul de curent.
- Numărul de faze și configurația alimentării la postul de test.
- Dacă citirile trebuie înregistrate sau exportate și prin ce interfață.
- Dacă testul se face pe un banc sau pe un echipament instalat.
- Cantitatea necesară și data la care trebuie să fie în funcțiune.
- Dacă instrumentul trebuie însoțit de un document de calibrare sau de inspecție.
