Ce cuprinde această categorie
Măsurarea dimensională acoperă două lucruri destul de diferite care împart același catalog. Primul este unealta de mână folosită la mașină, un șubler sau un micrometru, care îi spune operatorului dacă un element este acum în toleranță. Al doilea este stratul de referință din sala de metrologie, un set de blocuri etalon, un inel de reglaj, o mașină de măsurare prin coordonate, care stabilește lungimea față de care se compară tot restul.
Cele două nu sunt interschimbabile, iar tratarea lor ca o singură clasă este cea mai frecventă eroare din această categorie. Un șubler care afișează o rezoluție fină nu măsoară la acea rezoluție, pentru că fălcile se deformează, rigla este decalată față de linia de măsurare, iar piesa este rareori la temperatura la care a fost calibrat instrumentul. Un set de blocuri etalon este precis tocmai pentru că evită toate aceste trei probleme și este cumpărat ca să transfere acea precizie, nu ca să măsoare piese de producție.
Consecința practică este că toleranța din desen, nu instrumentul, vine prima. Porniți înapoi de la toleranță la incertitudinea pe care trebuie să o susțină măsurarea, iar clasa de instrument decurge de acolo, împreună cu controlul temperaturii, fixarea piesei și trasabilitatea calibrării care o însoțesc.
Tipuri de produse: măsurare dimensională
| Tip de produs | Cum măsoară | Specificat de obicei pentru |
| Șubler digital | Un codificator liniar citește poziția fălcilor pe o riglă pe care alunecă | Controlul pe hală al dimensiunilor exterioare, interioare și de adâncime, acolo unde viteza citirii contează mai mult decât cea mai strânsă incertitudine |
| Șubler cu vernier | O scală vernier glisantă citită față de o scală principală, fără baterie și fără electronică | Atelierele unde alimentarea sau electronica sunt nedorite și unde unealta trebuie să reziste la manipulare dură |
| Micrometru | Un șurub de precizie avansează un ax împotriva piesei, citirea făcându-se pe tambur | Dimensiuni unice la toleranță strânsă, arbore, tablă, fir și grosimi de strat, acolo unde un șubler nu ar fi sustenabil |
| Comparator cu cadran sau digital | Un palpator sau o pârghie transformă deplasarea într-o citire față de o referință adusă la zero | Măsurarea comparativă: bătaie, planeitate, deformare și așezare, acolo unde valoarea de interes este o diferență, nu o dimensiune absolută |
| Calibru de alezaj | Un cap cu două sau trei puncte se reglează pe un inel sau pe un etalon, apoi se citește în alezaj | Diametrele interioare la care un șubler nu ajunge corect și orice alezaj la care rotunjimea și conicitatea contează |
| Calibru de înălțime | O coloană verticală cu trasor sau cu cap de măsurare, raportată la o placă de suprafață | Trasarea și verificarea înălțimilor și a treptelor față de o bază, frecvent la piese turnate și corpuri prelucrate |
| Set de blocuri etalon | Blocuri dreptunghiulare precise, lipite prin frecare într-un pachet de lungime cunoscută | Stabilirea și transferul referinței pentru orice alt instrument și pentru lanțul de calibrare din sala de metrologie |
| Echipamente de măsurare prin coordonate | O sondă este condusă în puncte de pe suprafață, iar geometria se calculează din coordonate | Geometrii complexe, multe elemente pe o singură piesă și documente de inspecție care trebuie stocate și raportate |
Calibrele de adâncime, calibrele de măsurare, telemetrele cu laser și instrumentele generale de măsurare de precizie sunt listate tot în această categorie.
Cum se alege un instrument de măsurare dimensională
Rareori există un singur instrument corect pentru o destinație, dar există întotdeauna o listă scurtă care poate fi justificată și un set de răspunsuri care le elimină pe celelalte. Acestea sunt întrebările care decid.
- Toleranța din desen, citită prima. Ea stabilește incertitudinea pe care trebuie să o susțină măsurarea și deci clasa de instrument, nu invers.
- Rezoluția față de precizie. O cifră afișată nu este o afirmație despre incertitudine, iar confundarea celor două este cea mai frecventă cauză a unei măsurări care nu poate fi apărată.
- Intervalul de măsurare și gama de elemente. Un singur instrument acoperă rareori toate elementele unei piese, așa că ajută să decidem ce se verifică la mașină și ce în sala de metrologie.
- Temperatura. Măsurarea dimensională este raportată la o temperatură de referință, așa că piesa și instrumentul ar trebui să fie în aceeași stare; o piesă luată direct de pe mașină nu este.
- Forța de măsurare și tehnica, care la un instrument de mână pot depăși toleranța verificată dacă operatorul nu are o metodă repetabilă.
- Accesul și geometria: dacă o falcă, un ax, o sondă sau un palpator pot ajunge efectiv la element fără a fi deviate de el.
- Dacă rezultatul este absolut sau comparativ, pentru că o măsurare comparativă mută cerința pe etalonul de reglaj și pe dispozitiv.
- Trasabilitatea: dacă este cerut un certificat de calibrare și față de ce referință trebuie să fie trasabil instrumentul.
- Mediul în care se face măsurarea, vibrații, praf, curenți de aer, care decide adesea dacă un instrument de sală de metrologie este utilizabil la mașină.
Parcurgerea selecției în ordine
- Citiți desenul și listați elementele de verificat, cu toleranța aferentă fiecăruia.
- Stabiliți incertitudinea pe care trebuie să o susțină fiecare măsurare, lăsând o marjă rezonabilă în interiorul toleranței, în loc să o consume toată.
- Decideți unde se verifică fiecare element: la mașină în timpul producției sau în sala de metrologie după aceea.
- Alegeți clasa de instrument pentru fiecare grup, pornind de la incertitudine și de la geometrie, folosind comparația de mai sus.
- Verificați dacă instrumentul poate ajunge fizic la element și poate fi prezentat corect, și dacă este nevoie de un dispozitiv sau de un etalon de reglaj.
- Confirmați temperatura și mediul în care se va face măsurarea și dacă piesa trebuie lăsată mai întâi să se stabilizeze.
- Decideți instrumentele de referință față de care vor fi reglate uneltele de hală, pentru că acel lanț trebuie să fie complet, nu presupus.
- Fixați intervalul de calibrare și certificatele cerute, apoi calculați prețul setului: instrumente de referință, de lucru și de reglaj împreună.
Compararea tehnologiilor
| Clasa de instrument | Cel mai potrivit pentru | Limitări | Utilizare tipică |
| Șubler de mână cu codificator | Verificări rapide pe mai multe elemente ale unei piese de producție | Deformarea fălcilor și decalajul dintre riglă și linia de măsurare limitează ce poate susține citirea; rezoluția nu este precizie | Dimensiuni exterioare, interioare și de adâncime |
| Micrometru cu șurub de precizie | O singură dimensiune la care toleranța este strânsă și geometria este simplă | Un singur cadru acoperă un interval limitat, iar forța de măsurare și temperatura piesei influențează amândouă rezultatul | Diametre de arbore, de tablă și de fir |
| Comparator | Măsurarea unei diferențe față de un etalon de reglaj și găsirea erorilor de formă | Produce o deplasare și nu o dimensiune, așa că etalonul și dispozitivul de fixare fac parte din lanțul de măsurare | Bătaie, planeitate, deformare |
| Calibru de alezaj cu inel de reglaj | Diametre interioare la care un șubler nu poate fi prezentat perpendicular pe element | Inelul de reglaj face parte din lanț, iar o înclinare în alezaj se citește ca eroare de dimensiune | Diametre de găuri și alezaje |
| Blocuri etalon | Păstrarea și transferul referinței de lungime ca atare | Cer grijă, curățenie și controlul temperaturii; un bloc uzat sau deteriorat își propagă eroarea în tot ce este calibrat față de el | Lungime de referință și calibrare |
| Măsurare prin coordonate și optică | Geometrii complexe, multe elemente și rezultate care trebuie consemnate | Cere un mediu controlat, un operator instruit și o piesă care poate fi prezentată și localizată repetabil | Geometrie complexă și consemnată |
Parametri de confirmat înainte de comandă
După alegerea tehnologiei rămâne o listă de valori pe care doar instalația le poate furniza. Acestea sunt cele care schimbă modelul, prețul sau termenul de livrare:
- Elementele de măsurat, cu toleranța din desen pentru fiecare.
- Intervalul de măsurare necesar și cea mai fină diviziune care trebuie distinsă.
- Incertitudinea pe care trebuie să o susțină măsurarea, sau clientul ori standardul față de care se raportează rezultatul.
- Piesa: material, dimensiune, geometrie și dacă poate fi adusă la instrument.
- Locul unde se face măsurarea, lângă mașină, în sala de metrologie sau pe teren, și condițiile de acolo.
- Dacă măsurarea este absolută sau comparativă față de un etalon de reglaj.
- Dacă este necesar un dispozitiv, un suport, o placă de suprafață sau un inel de reglaj împreună cu instrumentul.
- Cerințele de calibrare și de trasabilitate, inclusiv certificatul pe care îl așteaptă sistemul de calitate.
- Dacă rezultatele trebuie consemnate și exportate și prin ce cale.
- Cantitatea și dacă instrumentele sunt pentru dotare generală sau pentru un post de inspecție anume.
Cifrele sunt preluate din documente, nu presupuse
Specificațiile variază în funcție de model și aplicație, de aceea pe această pagină nu este menționată nicio cifră de performanță. Acolo unde un parametru nu a fost documentat pentru un anumit model, pagina de produs spune acest lucru, în loc să umple golul cu o cifră plauzibilă. Trimiteți valorile de mai sus, iar noi le vom returna pe cele pe care modelul ales le deține efectiv.
Unde se folosesc aceste instrumente