Ce este un sonometru
Un sonometru transformă o variație de presiune a aerului într-un nivel de sunet în decibeli, într-un mod care a fost standardizat astfel încât măsurările făcute cu instrumente diferite și în laboratoare diferite să poată fi comparate. Instrumentul în sine este simplu; ce decide dacă o măsurare este validă este setul de alegeri făcute în jurul lui, adică ponderarea de frecvență, ponderarea de timp, clasa de precizie și perioada pe care se face media.
Două sarcini foarte diferite domină folosirea lui. O evaluare a zgomotului la locul de muncă întreabă la cât sunet este expusă o persoană de-a lungul unei zile de lucru, iar răspunsul alimentează o decizie privind protecția auzului. O evaluare de mediu sau de vecinătate întreabă ce nivel este emis într-un punct definit, pe o perioadă definită, iar răspunsul alimentează o obligație reglementată sau contractuală. Mărimile și perioadele de mediere diferă între cele două, așa că instrumentul și metoda trebuie alese pentru sarcină, nu în abstract.
Clasa de precizie a instrumentului stabilește cât de mult se poate conta pe propria lui incertitudine. Analiza de frecvență, acolo unde este disponibilă, este ce transformă o citire care depășește o limită într-o decizie despre ce măsură de control ar reduce-o. Pagina acoperă aceste alegeri și granița față de celelalte măsurări de mediu făcute pe același amplasament.
Principiul de măsurare: un sonometru
Nivelul de sunet se exprimă în decibeli pe o scară logaritmică, ceea ce înseamnă că o schimbare de câteva unități reprezintă o schimbare substanțială de energie acustică, nu una mică, și că două surse de nivel egal împreună ridică totalul cu un increment mic fix, nu dublează cifra. De aceea controlul zgomotului este rareori o chestiune de ajustare mică și de obicei o chestiune de a trata sursa dominantă.
Ponderarea de frecvență aplică o corecție pe spectru pentru a aproxima felul în care răspunde urechea, astfel încât cifra unică să reflecte sonoritatea percepută, nu energia brută. Citirile ponderate A și C ale aceluiași eveniment diferă, iar metoda declară care este cerută, motiv pentru care o citire raportată fără ponderarea ei nu poate fi interpretată. Ponderarea de timp stabilește cât de repede răspunde instrumentul: o setare rapidă urmărește nivelul îndeaproape, una lentă îl netezește, iar o setare de impuls surprinde evenimente foarte scurte, cum ar fi o lovitură de ciocan.
Pentru orice evaluare care acoperă o perioadă, nu un moment, instrumentul trebuie să facă medie. Un nivel continuu echivalent exprimă un sunet variabil ca nivelul constant care ar conține aceeași energie în aceeași perioadă și este mărimea în jurul căreia sunt scrise cele mai multe criterii ocupaționale și de mediu. A lua citiri instantanee la intervale și a face media acelor numere nu este același calcul și nu dă același rezultat.
Opțiuni de configurare
Cea mai mare parte a specificației este fixată de aceste decizii, nu de clasa de precizie. Fiecare o constrânge pe următoarea, de aceea se stabilesc în ordine.
| Configurație | Opțiuni de stabilit | Ce decide de fapt |
| Clasa instrumentului | Cele două clase standard, care diferă prin cât de strâns este specificată precizia | La ce poate fi folosită măsurarea ca dovadă. O evaluare mai strictă sau un scop reglementat numește de obicei clasa mai precisă. |
| Ponderarea de frecvență | Ponderare A, ponderare C și o setare plată, neponderată | Dacă citirea reflectă sonoritatea percepută, energia de joasă frecvență prezentă sau nivelul brut. Metoda declară care este cerută. |
| Ponderarea de timp | Setările rapidă, lentă și de impuls | Cât de aproape urmărește instrumentul un nivel care se schimbă repede și dacă un eveniment tranzitoriu scurt este surprins la mărimea lui reală. |
| Medierea pe o perioadă | Nivelul continuu echivalent pe o perioadă stabilită și perioada însăși | Dacă rezultatul corespunde criteriului evaluat, care este de obicei scris ca medie pe o zi de lucru sau pe un interval definit. |
| Măsurarea expunerii personale | Un instrument purtat pe corp, care acumulează doza pe un schimb | Dacă expunerea unei persoane care se deplasează pe un amplasament poate fi măsurată deloc, ceea ce un instrument staționar nu poate face. |
| Analiza de frecvență | Analiză pe benzi de octavă și pe benzi de o treime de octavă | Dacă o citire peste o limită poate fi atribuită unui interval de frecvență, ceea ce cere o decizie de control. |
| Înregistrare și raportare | Înregistrare internă la un interval și dacă registrul poate fi exportat | Dacă dovada pentru o evaluare poate fi produsă, ceea ce o citire unică nu poate furniza. |
| Calibrare acustică | Calibratorul folosit și dacă instrumentul poate fi verificat înainte și după o sesiune | Dacă citirea este trasabilă. O sesiune de măsurare fără verificare la niciun capăt nu are validitate demonstrată. |
Cum se alege un sonometru
| Criteriu | De ce decide răspunsul | Cum îl stabiliți înainte de a cere ofertă |
| Scopul măsurării | Expunerea la locul de muncă și emisia la limita de proprietate cer mărimi diferite și medieri diferite | Precizați sarcina (ocupațională, de mediu sau o limită contractuală), nu nivelul așteptat. |
| Criteriul și clasa pe care o cere | O limită reglementată sau o clauză contractuală numește adesea clasa instrumentului | Citați cerința, inclusiv orice clasă sau metodă la care face referire. |
| Ponderarea și medierea din criteriu | O cifră fără ponderarea și perioada ei de mediere nu poate fi comparată cu o limită | Precizați ponderarea și perioada și dacă criteriul este un nivel sau o doză. |
| Dacă se deplasează sursa, persoana sau amândouă | O sursă în mișcare sau un lucrător mobil cer altă măsurare decât un punct fix | Descrieți situația și dacă instrumentul trebuie purtat. |
| Nevoia de informație pe frecvență | Alegerea unei măsuri de control cere de obicei să se știe ce bandă de frecvență domină | Spuneți dacă măsurarea trebuie să susțină o decizie despre reducerea nivelului. |
| Durata și repetarea | O zi de lucru întreagă, o perioadă de noapte sau un singur eveniment scurt | Dați perioada de evaluat și dacă se repetă. |
| Cerință de calibrare | Trasabilitatea trebuie demonstrată pentru ca registrul să fie util | Precizați cine deține calibratorul acustic și dacă sunt cerute certificate. |
Dacă vreuna dintre acestea rămâne deschisă, trimiteți ce se cunoaște. O ofertă poate fi emisă pe baza unei descrieri a aplicației și rafinată după ce golurile sunt completate.
Cele mai apropiate alternative
Acestea sunt tipurile la care se ajunge de obicei cu o solicitare pentru un sonometru și punctul în care alegerea se decide cu adevărat.
| Cea mai apropiată alternativă | Ce îl deosebește de un sonometru |
| Monitoare de calitate a aerului | Măsoară compoziția aerului, nu efectul lui acustic, și se ocupă de gaze și vapori. Cele două împart des o stație de monitorizare pentru că amândouă descriu cum afectează un amplasament împrejurimile, dar nimic dintr-o citire nu informează cealaltă. |
| Numărătoare de particule | Raportează concentrația de particule, de obicei într-o fracție dimensională definită. Ca și zgomotul, expunerea la particule are atât limite ocupaționale, cât și obligații la limită de proprietate, așa că cele două se evaluează în paralel, nu se substituie unul pe altul. |
| Detectoare VOC | Răspund la compuși organici volatili, fie ca cifră totală, fie față de substanțe anume. Sunt o măsurare chimică, iar instrumentul, unitatea și metoda de eșantionare nu au nimic în comun cu unul acustic. |
| Luxmetre | Măsoară iluminarea, care este celălalt factor de mediu cu dimensiune atât de adecvare la locul de muncă, cât și de confort. Instrumentul și unitatea nu au legătură cu o măsurare de nivel de sunet. |
| Stații meteo | Înregistrează vântul, temperatura și precipitațiile alături de alți parametri și sunt relevante pentru o măsurare de zgomot pentru că vântul pe microfon sau ploaia pe o suprafață este ea însăși o sursă de eroare. O măsurare în exterior are nevoie în mod normal de date meteo ca să fie interpretată. |
| Sisteme de monitorizare a mediului | O stație integrată care poate combina mai multe dintre aceste măsurări pe o platformă comună de date. Acolo unde un parametru trebuie măsurat după o metodă definită, se folosește un instrument dedicat; sistemul este pentru observare continuă pe termen lung. |
Greșeala care costă cel mai mult aici este să tratezi o citire de nivel de sunet ca autoexplicativă. Fără ponderarea ei de frecvență, fără ponderarea de timp și fără perioada pe care o reprezintă, o cifră în decibeli nu poate fi comparată cu o limită sau cu altă măsurare.
Ce să includeți în solicitare
Primul răspuns poate fi o ofertă, nu un set de întrebări, dacă solicitarea conține aceste elemente. Acolo unde o cifră nu este cunoscută, trimiteți descrierea destinației de măsurare și vom confirma ce presupune ea.
- Scopul măsurării: expunere ocupațională, emisie la limită de proprietate sau o limită contractuală
- Criteriul, inclusiv orice clasă de instrument sau metodă pe care o numește
- Ponderarea de frecvență și perioada de mediere cerute
- Dacă sursa, persoana sau amândouă se deplasează în timpul măsurării
- Dacă măsurarea trebuie să susțină o decizie despre controlul zgomotului
- Durata și repetarea perioadei de evaluat
- Dacă instrumentul trebuie purtat de o persoană
- Dacă rezultatele trebuie înregistrate și exportate și dacă există un calibrator
- Cantitate, port de destinație și termenul de livrare cerut